dimineți de haiducie

Nimic nu-mi mai amintesc din noapte trecută, poate doar vinul alb cu gustul lui amețitor de sfârc de viță, apoi vinul roșu turbat, învolburat,  turnat direct din ventriculul stâng în pocalul de argint aburit, îmbujorat în broboane reci de răcoarea lui de sânge înghețat în vine.

Dimineață, pe covorul din buduar stătea o ramă goală ca o poveste încă nescrisă, învelită neglijent într-o pânză aproape transparentă amintindu-mi de ea, goală, pierdută în voaluri. Nu știam când ne vom revedea sau dacă, râul nu este niciodată același, așa că nu-l poți regăsi nici întorcându-te în același loc, iar femeia e tot un lucru curgător prin timp, așa că, spre a-mi păstra povestea nescrisă încă, i-am furat rama. Am luat-o sub braț, cam cum o luam și pe ea, învelită în voalul alb, și-am fugit cu ea în mansarda mea în care timpul e legat cu o parâmă de-o bârnă bătrâne de lemn.

fată pe nisip,
în lumina dimineții de vară,
culori de apă pe carton auriu ca nisipul,
160 gr/mp, 14 x 20 cm,
ramă învelită în catifea brună, piele-de-căprioară, 50 x 60 cm

(more…)

Published in: on duminică, 1 martie 2015 at 14:38  Scrie un comentariu  

sub-pământ-eni

sau

meDrawpolitan – 12

divider-2

(more…)

Published in: on vineri, 27 februarie 2015 at 21:48  Scrie un comentariu  

shopancholy

shopancholic, noun, informal.

A person who associates certain forms of melancholy to an almost involuntary shopping tendency as an automatic instinctive unlearned reaction to the melancholic state of mind. Below the addiction threshold, shopancholy is different from the shopaholic attitude.

[the architect’s pocket dictionary]

Creative Commons License

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.

pauza-centru

Am intrat în librărie învăluit în fumul cu aromă de lemn dulce al unei vagi depresii respinse, nerecunoscute, care făcea să se risipească vag contururile oricăror cauzalități într-un discret efect de scenă gata să mă păcălească și să mă fure din propriile scenarii rămase-n urmă ca niște pantofi goi, precum frunzele uscate ce se lipesc de griul asfaltului câte unei secunde cu apa ploii întâmplător trecătoare pe-acolo și ea, purtând hainele aproape transparente, diafane, ale aceleiași melancolii — după miros, e greu să nu o recunoști — veșminte fără de care aparența nici nu s-ar naște și pentru că nu aveam cum altfel să fixez toate acestea și nu pentru că trebuia neapărat să-mi dăruiesc ceva în semn de iertare a clipei gri și îngreunate, mi-am cumpărat două carnete noi. Am numit starea ”shopancholie”.

pauza-centru

Published in: on miercuri, 25 februarie 2015 at 23:44  Scrie un comentariu  

pajul

sau

meDrawpolitan – 11

(ediție în culori, aniversară,

la manuscrisul cu numărul CCC)

Am coborât iar în coridoarele subterane întortocheate. Toți, fără să știm nimic unii despre alții, într-un cor mut, aproape fără rezonanțe, deși aerul vibra în jurul fiecăruia, așa încât pereții coridoarelor păreau că tremură și ei, convulsii înăbușite. În fața mea, androgin, de o frumusețe bine ascunsă, dar radiantă, mai mult o neliniște interioară indusă fiecăruia din noi, era pajul, sprijinit într-o halebardă jupuită de excesele beligerant-melismatice inutile și decorată doar cu eșarfa sfâșiată în ciucuri pe care și-o desfăcuse de la gât, păzea, cu privirea pierdută dincolo de zidurile scuturate de friguri, apariția oricărei porți prin care cineva s-ar fi putut strecura înapoi, afară.

(more…)

Published in: on joi, 12 februarie 2015 at 17:09  Comments (8)  

vată de viscol

sau

manual ilustrat de trecut strada – 28

 

motto: ”Căutările mele mă determină de multe ori să pierd din viteză; răsturnările de situație pe care le consider tranzitorii în tonou ajung, din această cauză, să mă arunce în vrie […]; paginile din manualul de zbor s-au spălat de cerneala care nu s-a uscat niciodată cu adevărat”. (”ruliu”)

Zburasem toată ziua deasupra norilor, dar, odată cu căderea nopții, furtuna care se întețise m-a făcut să cobor pe pământ.

divider-2

Turbine mari din fantome gigantice de avioane spulberate de noapte, invizibile sau ascunse în propriii vălătuci albi, suflau viscolul cel mai năprasnic din primele zile ale anului, desenând dune învolburate în deșertul sarmat. Ultima oară când am aterizat aici, adunam ghinde și frunze uscate de lângă ponton, în timp ce planorul, priponit cu un odgon gros de inelul mare și ruginit de pe mal, nu îndrăznea să-și potolească setea, ca să nu tulbure oglinda liniștită a apei. Acum, rafalele furioase trezeau urletele lupilor adormite în crengile negre ale copacilor iar în pânza de cort pe care mi-am tras-o peste creștet răpăiau mărunt și înfundat cristale de zahăr.

(more…)

Published in: on sâmbătă, 7 februarie 2015 at 1:53  Comments (21)  

Țipăt-De-Pasăre

Am cunoscut cândva o fată frumoasă din orașul tău, DeDintreTărâmuri, o fată cu nume onomatopeic furat dintr-un țipăt de pasăre. Când a coborât prin munți în Sarmația, m-a rugat să-i fiu călăuză și sfetnic, iar eu am primit.

Fără să-mi dau seama, ziua aceea ajungeam să o văd prin ochii ei, nu înțelegeam cum, dar ea purta o mulțime de ochi legați cu fire de funigei în părul răvășit, ca pe un stol de fluturi frumos colorați, împărțind toți între ei imaginile pe care le vedeau, după ce extrăgeau din ele culoarea ca pe o tinctură de fotosinteză, precum albinele din flori polenul. Dintre ei, unii mi se strecurau sub pleoape fără să știu și atunci începeam să văd lumea într-un fel în care nu o mai văzusem până atunci. Poate că și lumea e alta, mă gândeam, pe când o traversează fata cu nume de țipăt de pasăre.

(more…)

Published in: on vineri, 6 februarie 2015 at 11:22  Scrie un comentariu  

pensula din porthart

Mi-am cumpărat o pensulă nouă, după ce am pierdut-o pe cealaltă. E o pensulă cu care pot picta pe telefon și pe tabletă, așa că am probat-o ieri în metrou cu o emoție de școlar.

pauza-centru

portret în metrou, înainte de Piața Victoriei,

stylus Targus în ArtRage pe canvas de 800 de puncte

divider-2

(more…)

Published in: on joi, 22 ianuarie 2015 at 10:03  Comments (3)  

Fericirea întâi

“Fericiți cei săraci cu duhul, că a acelora este Împărăția Cerurilor. “

Este un moment al zilei în care mă scald în bucuria fără de margini și fără niciun val pe care mi-o dă soarele pogorât pe pământ, în grădina din spate sau pe aleea din fața mea. Cunoașterea mea virgină de alte cunoașteri mă umple de fericire în vârtejul momentului.
image

Sigur, după un timp mă inundă rațiunea prin neetanşeitățile gândului.

(more…)

Published in: on luni, 5 ianuarie 2015 at 9:25  Scrie un comentariu  

Dezlegământ

Am gustat astăzi din fantoma incertă a orașului cu o familiaritate stranie, dar străzile pustii, scăldate într-un fel de ceață lactee și lacătele pe porți apăreau mai firești decât aglomerațiile și ușile răvășite care nu mă fac să mă simt cu nimic mai aproape de alții.
(more…)

Published in: on vineri, 2 ianuarie 2015 at 0:12  Comments (14)  

Crăciun fericit!

divider sub

Cu adevărat, ”… les neiges d’antan”. Zăpada de anul trecut.

Published in: on vineri, 26 decembrie 2014 at 13:40  Comments (9)  

Apotropaic

Sunt gesturi care te poartă în lungul pragurilor, altele care te extrag din prag, din liminal, de o parte sau alta a lui, gesturi pe care nici nu le-ai remarca în lungul pașilor, printre penumbrele zilei  pentru că, la o primă vedere, cea transpirând prin pleoape și planând apoi de deasupra lucrurilor, nu par să poarte aura pe care decupajul insolitului le-ar fi putut-o da. (Zguduitor exemplu, mâna părintelui pe creştet.)

”liminal”,
schiță în Autodesk Sketchbook, 720×1280 puncte,
pe telefonul mobil

(more…)

Published in: on marți, 23 decembrie 2014 at 11:25  Scrie un comentariu  

Aniversare

Am fost surprins în seara aceasta să văd cum, după multe luni în care nu am mai deschis paginile carnetului de aici, am ajuns chiar în momentul în care ar fi trebuit să îl aniversez, la câteva minute după ce primisem scrisoarea de felicitare, pentru că l-am deschis prima oară exact cu nouă ani în urmă. Așa mi se întâmplă mereu, momentele semnificative trec pe lângă mine fără focuri de artificii. Nu aveam o sticlă de șampanie la mine, doar o poezie proaspătă în buzunar — nici cu asta nu m-am mai învrednicit de multă vreme –, așa că am dăruit poezia.

La mulți ani!

Published in: on sâmbătă, 13 decembrie 2014 at 21:10  Comments (16)  

despecularizare

tab-left pentru ea sunt un fel de
tab-left ploaie murdară
tab-left într-o seară târzie (more…)

Published in: on sâmbătă, 13 decembrie 2014 at 20:49  Comments (2)  

dimineață

tab-left fluturii-i desenau aerul dinainte1

(more…)

Published in: on luni, 25 august 2014 at 12:41  Comments (2)  

supraexpunere

Porțile, sterpe, înțelenesc, ușile rămân ferecate, trecerile se obturează încet, se sclerozează în forma asta de patologie minerală. Nu mai am cum să ajung în mansardă, e vremea migrației nedorite — cum altfel? oare ce migrație se naște din plăcere, din preaplinul propriei voințe? or fi și bejenii benigne? Emerologheioneria, așa cum era, se închide iar.

Îmi vor lipsi diminețile de pe terasa mea către răsărit, cântecul greierilor noaptea și al păsărilor în zori, țipătul pescărușilor rătăciți deasupra mării care a fost odată și tot ce mă mai leagă de Sarmatia Minor.

Am să-mi trimit scrisori, sperând că voi fi acolo, să le citesc.

divider-2

 

desen pe ușa portocalie

fata în lumina dimineții,
culori de apă pe carton albastru,
160 gr/mp, 14 x 20 cm

(more…)

Published in: on luni, 25 august 2014 at 11:03  Comments (1)  

grâu de SântAndrei

ziua trei(-și-sprezece)

Rămân mut — cum sunt, oricum — în fața minunii. Și acum. Îl privesc, în liniște, încolțind. Liniștea lui să încolțească în mine și să-mi liniștească lăuntrul, îmi spun așa, muțește. Apoi îmi culc tâmpla pe bobul în care zvâcnește verdele crud.

(… mai târziu, după zece zile:… )

 

Published in: on marți, 3 decembrie 2013 at 12:38  Comments (7)  

1 Decembrie

La Mulți Ani!

Published in: on duminică, 1 decembrie 2013 at 20:41  Comments (4)  

gustul unei după-amieze

pauza-centru

(more…)

Published in: on vineri, 19 iulie 2013 at 17:57  Comments (7)  

schiță urbană

cum mă gândesc la ea,
cum începe să plouă —
inexpresivă muțenie-n ploaia
măruntă și dreaptă

tempera prăfuită pe fațade așteaptă,
cerul gri se scurge-n vopsea
cum mă gândesc la ea

(more…)

Published in: on miercuri, 17 iulie 2013 at 13:06  Comments (4)  

tabachere

Era în dimineața de după ziua în care am scos la lumină povestea Schițelor din tabacheră. Prietenul meu uitase pe birou chiar o tabacheră goală (mult mai tentantă decât una plină, fiind o cutie-deschisă, cum ar fi numit-o probabil Eco, nu strânsă în finalitatea îngustă a funcțiunii ei), cu suport de brichetă (dar fără brichetă, al doilea semn bun), ”romance south ocean”. M-am jucat puțin cu ea și ne-am împrietenit imediat. (Evident, sindromul bărbatului care uită să crească și legătura cu jucăriile lui.) După ce am întors-o pe toate fețele, am deschis-o și am închis-o la loc de câteva ori și mi-am imaginat felul în care aș fi pus în ea hârtie de desen și aș fi schițat apoi prin oraș, purtând-o cu mine peste tot, am așezat-o cuminte la loc, exact în aceeași poziție, ca să nu mă trădez, ca la ieșirea dintr-o altă scenă care îmi era interzisă.

(more…)

Published in: on sâmbătă, 6 iulie 2013 at 23:21  Comments (4)  
Urmărește

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 64 other followers