Leapşa Zazei

Am primit de la Zaza (cu înştiinţare specială, altfel aş fi aflat mai târziu) o nouă leapşă pe care singură şi-a numit-o “caznă”; lucru simplu nu e, oricum. Am răspuns cum m-am priceput. Flinta cuvântătoare - pe care o plimbă doamna în dosul cuferelor cu bucoavne - având două ţevi, leapşa a ieşit dublă, aşa că urmează să răspund şi la leapşa olfactivă. Pentru moment, foc cu foc, leapşa proustiană a Zazei:

1. Principala mea trăsătură

Modulaţia.

2. Calitatea pe care doresc să o întîlnesc la un bărbat

Dreptcumpănirea.

3. Calitatea pe care o prefer la o femeie

Delicateţea (asta pentru că nu ar trebui să scriu tot despre meta-simţiri)

4. Ce preţuiesc mai mult la prietenii mei

Împlinirea (mea) prin ei. Uneori, dreptul la recurs.

5. Principalul meu defect

Procrastinaţia (pe locul doi la mărturisiri)

6. Îndeletnicirea mea preferată

La fel ca mai sus, pe calea ramificărilor, adică, pe lângă arhitectură, desenul (pasiv - privit - şi activ, cu creionul, pensula etc. sau computerul), muzica (în audiţie, interpretare şi compoziţie), literatura (prin lectură, ca o a doua scriere, dar şi scrierea dintâi); oricare dintre ele, oricâte sau toate deodată.

7. Fericirea pe care mi-o visez

Doar una? Mi-ar fi greu (nu imposibil) să o numesc, dar pot spune, după întocmirile hedoniste, care este fericirea pe care mi-o visez acum, chiar în acest moment, una dintr-o mie, când

. . . : : mă aflu:

în barul de lângă Înalta Şcoală de Arhitectură, ca şi în alte dăţi, într-un răgaz de câteva minute

. . . : : ascult:

downtempo, după Eric Satie

. . . : : beau:

obişnuitul espresso şi apă tonică cu lămâie; de multă vreme eu nu mai comand în barul ăsta, doar confirm, după ce barmanul îmi zâmbeşte conspirativ; e şi ăsta un sentiment tonic, într-un fel (şi fără lămâie)

. . . : : scriu:

răspunsul la una din întrebările pe care le-am reţinut en passant din chestionarulceva treburi; este vorba despre o stare pe care Zazei, înainte să zbor de la birou cu va trebui să o descriu dintr-o suflare şi, ca atare, printr-o singură frază - lungă, din nou, iertare… - aşadar, trag aer în piept şi scriu:

Aş vrea să mă plimb într-un parc alcătuit după regulile englezeşti, cu stejari bătrâni, pajişti pline de sevă, de un verde savuros, să mă uit după domniţele care mângâie cu crinolinele lor ample pietrişul orbitor de alb de pe aleile largi, aruncând ocheade discrete pe sub umbrelele cu dantele albe, apoi să mă întorc în salonul larg, cu parchet de cireş, deschis prin uşile mari, cu ochiuri de cristal prinse între baghete subţiri, către grădina de iarnă scăldată în soare, un Crystal Palace în miniatură, cu stâlpi decoraţi din fontă, să trec pe lângă secretaire-ul florentin din radacină de nuc cu emerologheionul ferecat într-unul din sertare, să mă aşez la pianul mare, cu coadă, aşezat între ferestrele arcuite sub plafon şi biblioteca înaltă cu palier şi scară de lemn îmbrăcând tot peretele cu lucrătura ei de baroc târziu şi să improvizez pe teme de Satie, neştiut de nimeni, nici măcar de Zaza, rătăcită din când în când pe coridoarele burgunde, în drumurile ei între cancelarii.

8. Care ar fi pentru mine cea mai mare nenorocire

Să mă aplatizez, să mă şterg; să mă diluez în loc să mă ramific.

9. Locul unde aş vrea să trăiesc

Bucureşti.

10. Culoarea mea preferată

Una? Nu ştiu. Pământuri arse.

11. Floarea care-mi place

Roza.

12. Pasărea mea preferată

(De ce trebuie să aleg una?) Mierla. Pescăruşul. Ba pelicanul. Sau babiţa.

13. Prozatorii mei preferaţi

Urmuz, Petrescu, Nichita (poetului mare îi spun pe numele mic), Eliade. (Mă mai inspir de aici, astea-s întrebări care mă pun în dificultate, mi-e greu să aleg.) Eco, Borges, Cortazar, Keppler, Robbe-Grillet, Butor. Sigur i-am uitat pe unii.

14. Poeţii mei preferaţi

Nichita, Dinescu (singurul în viaţă pe care îl amintesc, dar nu singurul între preferaţi), Villon (… nu vreau sa aleg)

15. Eroii mei preferaţi din literatură

Socrate

16. Eroinele mele preferate din literatură

Literatura (însăşi)

17. Compozitorii mei preferaţi

Bach, Telemann, Händel (am dat copy-paste pentru umlaut aici…), Chopin, Satie (aproape la întâmplare); Sting, Roger Waters.

18. Pictorii mei preferaţi

Michelangelo-scultorrre (si, Buonarrroti), Leonardo-l’arrritetto (si, l’inventore, lui), Bosch (bântuitul), Dali-le-genie (dator fantasmelor din vremuri de demult), Picasso (cu tot cu desenele lui din tinereţe şi dosul palmei cu care-a făcut ţăndări într-o doară ca-ntr-o coridă graniţa fragilă dintre hiperrealism şi fantastic; ok, cubism). Despre arhitecţi unde scriu??!…

19. Eroii mei preferaţi din viaţa reală

(cu adevărat?) Mentorii mei; mă înclin până la pământ.

20. Ce urăsc cel mai mult

Răutatea gratuită, cu toate derivatele

21. Calitatea pe care aş vrea s-o am din naştere

Pragmatismul stigmatic benign

22. Cum aş vrea să mor

Împăcat

23. Greşelile ce-mi inspiră cea mai mare indulgenţă

Rezultatele ignoranţei

24. Deviza mea

Nici o deviză (dreptcumpănirea)

divider sub

Fac excepţie astăzi de la bunul meu obicei şi, în afară de faptul că las invitaţia deschisă pentru oricine trece pe aici şi doreşte să onoreze chestionarul, îi nominalizez de-a dreptul pe Gramo, Vio şi Ioana. (Chiar am terminat chestionarul ăsta?)

Publicat în: on sâmbătă, 24 februarie 2007 at 22:18

The URI to TrackBack this entry is: http://arhitectul.wordpress.com/2007/02/24/leapsa-zazei/trackback/

RSS pentru comentariile din acest post.

7 Comentarii Leave a comment.

  1. On duminică, 25 februarie 2007 at 2:05 Zaza Said:

    Dragă Arhitectule,

    Aşa răspuns, chapeau!

    Aş mai pune nişte semne de mirare, dar mi s-a atras atenţia că nu se face.

    O întrebare: coridoare burgunde? Sună apetisant şi periculos…

    Zaza

  2. On duminică, 25 februarie 2007 at 14:19 gramo Said:

    Am citit, ne-a placut, am bagat la cap ca tre’ sa scriem si noi; partea proasta e ca suntem cam obositi / ocupati si e o lista cam lunga de intrebari :(

  3. On luni, 26 februarie 2007 at 16:16 Ioana Sima Said:

    Am onorat tag-ul cu ceva intarziere si imi cer scuze pentru asta… scoala, munca mai nou…spectacole, Oscaruri… :) se scuza?

  4. On marţi, 27 februarie 2007 at 4:17 arhitectul Said:

    @Zaza: Ca-ntotdeauna, doamnă, mă copleşiţi.
    Despre coridoarele sângerii - nu doar în fapt de seară - muiate-n vinul de pe scutul de Bourgogne, cu mordanţi de crini aurii, mi-au amintit povestirile din serai petrecute la porţile apusului, cele cu care mă furişam în galeriile abaţiei ca să le pot ceti în voie; adevărat este că nu pot spune cu siguranţă dacă domnia-voastră eraţi pe acele coridoare, cum nu v-am văzut niciodată, iară de cum întorceam capul, dispărea şi foşnet, şi umbră; poate a fost doar o părere.

    @Gramo: mă bucur că aţi trecut pe aici; sigur că lista e lungă şi nici măcar nu e chiar simplă în compensare; vestea bună e că nu e nici obligatoriu şi nici urgent :)

    @Ioana: deja? şi îţi mai şi ceri scuze pentru întârziere; cât timp am dormit? cum lipsesc puţin, cum scrie toată lumea de nu mai prididesc cu cititul. felicitări!

  5. On marţi, 27 februarie 2007 at 9:31 Zaza Said:

    @Arhitect: ah, o părere cu coada ochiului…. mda! interesant, să mai poftiţi pe la noi! :)

  6. On marţi, 27 februarie 2007 at 10:14 arhitectul Said:

    @Zaza: întotdeauna cu plăcere dar, din păcate, mai rar decât aş vrea

  7. On luni, 5 martie 2007 at 2:02 Chestii cu care am ramas in urma « Gramo’s World Said:

    [...] uitat la Naruto si Bleach (si despre asta vrem sa scriem). Avem de raspuns la doua lepshi, una de la arhitect si alta de la ruxx (sigur ca stiam ). Inca nu ne-am adunat fortele. [...]

Leave a Comment