desktop de blogger
Am găsit la Gramo (sigur, mai erau şi prin alte părţi) o imagine cu fundalul pe care lucrează şi mi-am făcut singur o invitaţie, aşa că din memoria ultimelor zile am desprins câteva imagini cu care mi-am schimbat înfăţişarea pe dinlăuntru a cutiei mele cu vorbe* în tonuri sepia, într-o toană trecătoare, după cum se arată. Dar până când mi-o fi voia să-l schimb iar, mă duc să mă spăl pe mâini de culori, cleiuri, cărbune, cretă şi praf adunat din podul cu vechituri şi mă întorc să mă scufund în aerul liniştit, cu aromă de ceai fierbinte, reflexe de mahon şi pământuri arse.

* (a “Linux box”, KDE 3.5.5 on OpenSuse 10.2)
The URI to TrackBack this entry is: http://arhitectul.wordpress.com/2007/02/19/desktop-de-blogger/trackback/






cum?! ceai?? ai tradat cafeaua?:D:D
glumeam!! 
Altfel, ceaiul e o altă veche şi mare dragoste. Nici nu le mai număr de-o vreme.
paranteză (şi paranteza, altă mare dragoste): Nu ştiu cănd ai avut timp să-mi scrii comentariul, că parcă nici nu apucasem să public textul
Excelent!
Si un pic excentric (cred ca n-am mai vazut la nimeni taskbar-ul pe dreapta; jos, da; sus, bineinteles - cineva zicea ca Dumnezeu a asezat-o sus
chiar si pe partea stanga, parca; dar pe dreapta,…
Si se pare ca suntem colegi de cutie (tot KDE 3.5.5, tot OpenSuse 10.2
). Nu pe deplin, fiindca n-am convins-o inca si pe Ramona sa renunte la XP 
Da, stiam ca suntem colegi de “cutie”
Eu am migrat spre Suse de la versiunea 9 de-abia (pana atunci am avut Red Hat si Mandrake). Dar, ca sa fiu sincer, nu am trecut cu totul pe Suse, sunt cateva programe (de proiectare) care ma tin inca ancorat in XP, asa ca rulez Linux-ul alternativ sau chiar simultan (pe o masina virtuala - care ar putea fi o solutie interesanta, sa spunem, de tranzit, pentru Ramo - sau pe al doilea computer de la birou, pentru ca mai lucrez si la doua statii concomitent, ca orice computer freak care se respecta).
Inca ceva: am pus Panel-ul din KDE pe dreapta din anumite ratiuni personale de ergonomie (conjugate, de data asta, si cu cele estetice, sa spunem, de “moft”). In XP folosesc de multa vreme un panou oarecum similar amplasat tot in partea dreapta a monitorului din dreapta; taskbar-ul l-am pastrat totusi jos si nu planuiesc tranzitul spre Vista cu panoul vertical de rigoare (desi l-am testat o vreme).
Stimate domn,
Aţi luat leapşă. Dublă. De la mine.
O premieră?
Premieră, doamnă, cu adevărat; şi nu e prima. Onorat! Am dat fuga aşadar la cuferele cu ştaifuri, ţilindri şi zorzoane înainte de a purcede la cetirea rândurilor domniei-voastre.
Vă mulţumesc că mi-aţi dat de ştire şi aici, pentru că trebuie să mărturisesc o supărare ce-o am: oamenii de la PresaDeCuvinte.com, altfelu boieri de ispravă şi cu fapta cumpătată, au un băiet de casă cam nevolnic şi parcă nu tocmai priceput care, însărcinat cu trimisul misivelor atunci când umblă prin târg vorba despre emerologheioane, uită de el cu ochii prin prăvălii iară la mine sub marama de pe tipsia cu răvaşe nu se vede nimic; eu le-am şi scris cu dojană despre flăcău.
Aşa că mulţumesc iară, doamnă, apăi m-oi apuca de ticluit şi răspunsul, atât de grabnic cât mi-or îngădui şi treburile diregătoriei, dară cu preţuire şi smerenie.
Preasupusul
@Arhitectul: cuvine-se, preacuvioase, să închin paharul cu vin de şampanie al unei seri de oboseală.
…şi două părechi de palme flăcăului neobrăzat de la Presa de Cuvente
Spor!
PS: Nu-i, dară, adevărăciune că băietul cestălalt (de Savall fac vorbire) e dat naibii?
Rară măiestrie ucronică, îndrăznesc a spune.
Iară Telemann şi Handell mi-au răscolit şi limpezit cana cu amintiri (iertat fie-mi, iarăşi, oximoronul, dar numai barocul te poate tulbura aşa până la limpezire).
Daca ai totusi si o partitie de Windows, poti incerca Google Sketch-up
(L-am prezentat putin pe blog)
L-am testat la aparitie.