spre galerie

sau

manual ilustrat de trecut strada - 17

 

. . . : : privesc:

câteva fotografii de pe malul lacului

. . . : : ascult:

concertele pentru chitară de Vivaldi, o audiţie pe care o aşteptam de câteva zile

. . . : : beau:

un ceai din fructe de pădure, foarte parfumat, îndulcit cu miere (firesc)

 

M-am pierdut astăzi puţin prin galeria care duce în pod; de fapt mă ascundeam pe acolo de musafiri, de treburi şi de temeri. Pe peretele de paiantă am atârnat în grabă una din fotografiile pe care le-am făcut în plimbarea de pe malul lacului.

 

 

Îmi amintesc cum, în tip ce mi-aş fi priponit planorul de inelul metalic de lângă ponton ca pe un cal obosit, bătrânul pilot îmi spunea, mai mult ca să schimbe subiectul şi să-şi ascundă propria emoţie, că aviatorii din spaţiul anglo-saxon denumesc aterizarea cu un singur termen, indiferent de natura locului, dincolo de pedanteriile celorlalţi (românii, de pildă, sau francofonii) care aterizează, amerizează, aselenizează şi probabil că în viitor vor amercuriza, avenusiza, asaturniza…

“You mean, they ‘land‘ on anything, they make no difference in terms? they land on sea, for instance?…”, I asked him.
“Yes; like you see on land”; he laughed at me, then changed again the subject. Having a wing in the sea was finally not such an important error, linguistic neither.